Importanta screening-ului periodic

Screening-ul se refera la efectuarea unor teste in vederea diagnosticarii unor boli in stadii in care se pot vindeca. De asemenea, detectarea precoce si schimbarea stilului de viata pot reduce riscul avansarii bolii respective. In acest articol veti descoperi care sunt analizele uzuale ce definesc un screening obisnuit, precum si teste specifice menite sa depisteze anumite patologii.

Screeningul obisnuit
Testele de screening sunt individualizate, fiind recomandate de catre medic, dupa o discutie cu pacientul. Acesta va recomanda analize si teste in functie de anumiti factori, precum: varsta pacientului, sexul, antecedentele sale patologice si istoricul familial, precum si stilul de viata.
Astfel, un screening obisnuit ar trebui sa cuprinda:
Hemoleucograma – pentru depistarea anemiei, a unor posibile infectii si boli hematologice;
Transaminazele (TGP, TGO ) – pentru depistarea afectiunilor hepatice;
Creatinina serica – pentru evaluarea functiei renale;
Examen sumar de urina si sediment – pentru depistarea unor afectiuni ale aparatului urinar;
Determinarea profilului lipidic (colesterol total, HDL, LDL, trigliceride) – la fiecare 4-6 ani, dupa varsta de 20 de ani si mai des in functie de istoricul familial sau personal;
Determinarea glicemiei in vederea depistarii diabetului zaharat – la fiecare 3 ani, dupa varsta de 45 de ani sau mai des in functie de istoricul medical, personal si familial;
Masurarea tensiunii arteriale – in vederea depistarii hipertensiunii arteriale;
Calcularea indicelui de masa corporala – pentru depistarea obezitatii.

Tipuri de screening
In functie de sexul pacientului, se pot face diverse teste de screening pentru depistarea unor patologii specifice sexului masculin sau feminin.
Teste de screening pentru femei
Pentru sexul feminin, se recomanda screening-ul sanilor incepand cu varsta de 40 de ani. Exceptie fac pacientele cu rude de grad 1 sau 2 care au suferit de cancer mamar, la care se recomanda efectuarea screening-ului mai devreme.
De asemenea, pentru preventia cancerului de col uterin se efectueaza testul Babes- Papanicolau. Se recomanda efectuarea testului PAP la fiecare 3 ani, incepand cu varsta de 21 de ani sau la 3 ani de la inceperea vietii sexuale.
Pentru femeile cu varsta peste 65 de ani se recomanda osteodensitometria DEXA, in vederea depistarii osteoporozei.
Teste de screening pentru barbati
In ceea ce priveste sexul masculin, se recomanda determinarea PSA-ului (antigenul specific prostatic) dupa varsta de 50 de ani.
Teste de screening pentru ambele sexe
Pentru ambele sexe, incepand cu varsta de 45 de ani, se recomanda screening-ul pentru cancerul colorectal, prin efectuarea colonoscopiei, o data la fiecare 10 ani. Celor cu risc crescut, se recomanda mai des, la cel putin 5 ani.
In functie de stilul de viata al pacientului sau istoricul personal si familial, medicul mai poate recomanda alte analize in vederea screeningului periodic. Examenele medicale regulate sunt foarte importante. Acestea sunt menite sa depisteze anumite probleme de sanatate si sa impiedice evolutia acestora.

Mai multe informatii si sfaturi pentru sanatate oferite de dr. Arcomita Doina puteti afla aici.

DR. ARCOMITA DOINA
medic specialist medicina interna

POLICLINICA ASTRA, Sibiu, la sediul nostru de pe str. Gr. Alexandrescu nr.1
Programari la tel:  0269.206.204, 0269.233.016
Consultatii gratuite medicina interna cu bilet de trimitere de la medicul de familie !

Ghidul Pacientului – Ecografia abdominala

Ecografia abdominala este o metoda imagistica ce permite vizualizarea organelor interne prin intermediul ultrasunetelor. Nu este dureroasa, se poate repeta fara riscuri ori de cate ori este nevoie si nu afecteaza organele examinate.
Cand si de ce este nevoie de ecografie abdominala?
• pentru controlul preventiv al starii de sanatate;
• pentru identificarea unor eventuale boli ale acestor organe;
• pentru urmarirea evolutiei unei boli dupa tratament medical sau chirurgical.
Ce organe interne se pot vedea la ecografie abdominala?
Ecografia abdominala poate depista anumite afectiuni localizate la nivelul organelor interne, cum ar fi: ficatul, vezica biliara (fierea), splina, pancreasul si rinichii, vezica urinara, prostata/uter si anexe.
Astfel, se pot diagnostica boli precum: boli hepatice (steatoza, ciroza, cancer hepatic), pancreatice (chisturi, pancreatita cronica, tumori), biliare (calculi biliari, colecistita, colagiocarcinom), renale (calculi, tumori) sau splenice.
Exista restrictii?
Nu este o metoda universal valabila pentru a depista orice tip de afectiune.
Spre exemplu, nu este o metoda de electie pentru structurile tubulare din abdomen. Stomacul, intestinul subtire si colonul sunt organe care nu se pot detecta foarte bine la ecografie. Astfel, prin ecografie nu se pot diagnostica boli precum: gastrita, ulcerul, colonul iritabil sau alte afectiuni care tin de aceste organe.
Factori perturbatori: Pot aparea probleme de diagnosticare in cazul pacientilor obezi sau balonati. Aerul impiedica expunerea in totalitate a organelor care se afla dincolo de acesta, iar tesutul adipos limiteaza adancimea de patrundere a ultrasunetelor.
Cum sa va pregatiti pentru ecografie?
• Examinarea ecografica se face de preferinta pe nemancate sau in orice perioada a zilei dupa un repaos alimentar de 4-6 ore.
• Se recomanda evitarea alimentelor care baloneaza: in special fructele si unele legume, cum ar fi fasolea, broccoli, conopida, varza, ceapa, precum si evitarea bauturilor carbogazoase.
• La pacientii cunoscuti cu balonare este necesara administrarea, cu o zi inaintea examinarii, de medicamente absorbante de gaze intestinale pentru a reduce cantitatea de gaze din intestin.
• Se recomanda consumul de lichide (de obicei suc fara gaz sau apa) cel putin 500 ml cu 30 de minute inainte de efectuare.
• Nu trebuie sa urinati cu 30 de minute inainte de efectuarea ecografiei, pentru permiterea unei mai bune vizualizari a vezicii urinare si a structurilor invecinate.
Efectuarea ecografiei
Pacientul se aseaza pe pat, se descopera zona abdominala si se aplica un gel care faciliteaza miscarea sondei pe piele. Sonda sau transductorul se trece peste regiunea investigata, printr-o apasare discreta. Ultrasunetele care se reflecta prin intermediul transductorului sunt redate prin imagini care se vor vizualiza pe ecranul ecografului.
In timpul examinarii, pacientul poate fi rugat:
• sa traga aer in piept si sa-l tina mai multe secunde (unele organe se evidentiaza mai bine in timpul inspirului profund);
• sa isi schimbe pozitia pe planul patului, la dreapta sau la stanga.
Durata unei ecografii este de aproximativ 10-20 de minute. Dupa examinare, se indeparteaza gelul de pe piele cu ajutorul unui servetel. Pacientul poate efectua in continuare acitivitatile obisnuite, neexistand alte indicatii speciale.
Rezultatul ecografiei
Rezultatul ecografiei trebuie pastrat in dosarul personal, iar medicul de familie trebuie sa primeasca o copie. Este important sa aduceti cu dumneavoastra dosarul personal la fiecare consultatie sau ecografie.
Este recomandabil sa efectuati ecografia abdominala cel putin o data pe an sau de cate ori va recomanda medicul dumneavoastra.
Pentru un diagnostic cat mai corect, sunt esentiale anamneza, examenul clinic precum si, in mare parte din cazuri, de analize de labarator sau alte investigatii suplimentare.

Mai multe informatii si sfaturi pentru sanatate oferite de dr. Arcomita Doina puteti afla aici.

DR. ARCOMITA DOINA
medic specialist medicina interna

POLICLINICA ASTRA, Sibiu, la sediul nostru de pe str. Gr. Alexandrescu nr.1
Programari la tel:  0269.206.204, 0269.233.016
Consultatii gratuite medicina interna cu bilet de trimitere de la medicul de familie !

Ficatul gras

Ce este ficatul gras?

Ficatul gras, in termeni medicali denumit steatoza hepatica , este o afectiune care apare in urma depunerilor de grasime la nivelul ficatului. In mod normal, aici exista grasime, insa atunci cand se acumuleaza prea multa devine o problema medicala.

Ficatul gras a devenit una dintre cele mai comune afectiuni ale prezentului. Aceasta  afectiune poate aparea la ambele sexe si se poate intalni la orice varsta, dar este mai frecventa la adulti.

Exista doua tipuri de steatoza hepatica: steatoza hepatica alcoolica si steatoza hepatica non-alcoolica.

Cand apare?

Steatoza hepatica apare atunci cand ficatul nu metabolizeaza eficient zaharurile si grasimile in exces din sange, ceea ce duce la acumularea lor in tesutul hepatic, cu afectarea structurii sale. Bombardat zilnic cu alcool si alimente nesanatoase, bogate in grasimi, ficatul se vede nevoit sa cedeze si in loc sa respinga grasimea, o acumuleaza.

Care sunt cele mai frecvente cauze?

  • Nivele crescute de grasimi (colesterol si trigliceride) in sange;
  • Obezitatea, mai ales cea abdominala asociata cu sedentarismul (circumferinta abdominala ≥ 80 cm la femei si 94 cm la barbati);
  • Diabetul zaharat de tip 2;
  • Consumul crescut de alcool (mai mult de 20 g/zi la femei si 30 g/zi la barbati);
  • Unele virusuri hepatice;
  • Alimentatia de tip fast-food, consumul crescut de dulciuri, bauturi carbogazoase;
  • Unele medicamente;
  • Hipotiroidismul;
  • Slabiri bruste urmate de ingrasari bruste.

Poate sa apara nu numai la persoanele supraponderale, ci si la cele cu greutate normala, atunci cand se consuma excesiv grasimi, bauturi carbogazoase si dulciuri.

Exista simptome? 

Din pacate, nu prea exista simptome, sau daca exista ele sunt complet necaracteristice: oboseala, rezistenta scazuta la efort, jena in dreptul ficatului.

Cum se pune diagnosticul? 

Adesea boala este diagnosticata intamplator, in urma depistarii unor teste medicale anormale la controale de rutina: transaminaze crescute, aspect ecografic sugestiv. La examenul clinic al acestor pacienti medicul poate observa adesea o crestere in dimensiuni a ficatului. In unele cazuri medicul poate recomanda si alte investigatii suplimentare.

Ce variante de tratament exista? 

Nu exista un tratament specific pentru ficatul gras, acesta depinde de cauzele exacte ale bolii atunci cand acestea pot fi identificate. Terapia se bazeaza in primul rand pe respectarea unui regim igieno-dietetic, ce consta in reducerea sau mentinerea greutatii corporale la valori aproape de normal, mentinerea trigliceridelor, colesterolului si glicemiei in limite normale, evitarea consumului de alcool, renuntarea la alimentele bogate in grasimi nesanatoase, la dulciuri rafinate, exercitii fizice regulate, respectarea orelor de odihna si somn, evitarea stresului. Exista, fara discutie si medicamente, dar efectul lor este minor in conditia in care nu se respecta regimul de viata corespunzator.

Steatoza hepatica se vindeca?

Steatoza hepatica este o afectiune care se vindeca, cu atat mai mult cu cat celulele hepatice au marea calitate de a se regenera. In cazul in care nu se intervine la timp, aceasta poate degenera in steatohepatita, ciroza hepatica sau cancer hepatic. In fazele mai avansate apar greata, lipsa poftei de mancare, picioare umflate, slabire brusca si nejustificata.

O persoana cu ficat gras trebuie sa faca periodic analize, investigatii? 

Este o afectiune ce necesita monitorizare periodica atenta pentru ca, desi afectarea hepatica poate fi complet asimptomatica si majoritatea pacientilor au un prognostic bun, steatoza hepatica poate evolua in timp spre steatohepatita, ciroza sau chiar cancer hepatic.

Daca ati fost diagnosticati cu aceasta afectiune este cazul sa acordati mai multa atentie alimentatiei si sa va schimbati stilul de viata!

Dr. Doina Arcomita

Dr. Doina Arcomita, Consultatie medicina interna sibiu, doctor bun medicina interna, medic ecografie abdomen, ficat, pancreas, servicii medicina interna, Policlinica Astra Sibiu

DR. ARCOMITA DOINA
medic specialist medicina interna

POLICLINICA ASTRA, Sibiu, la sediul nostru de pe str. Gr. Alexandrescu nr.1
Programari la tel:  0269.206.204, 0269.233.016
Consultatii gratuite medicina interna cu bilet de trimitere de la medicul de familie !